O expoziție inedită organizată cu ocazia sărbătorilor simbolice ale primăverii va avea loc Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Odată cu primele semne ale primăverii, când natura își reia ciclurile și își regăsește forța vitală, se reactivează un întreg univers de gesturi, credințe și simboluri legate de regenerare, fertilitate și noroc. În cultura tradițională românească, aceste practici au funcționat ca un țesut simbolic continuu, concentrat, în timp, sub forma emblematică a Mărțișorului.
Ceea ce numim astăzi Dragobete este una dintre expresiile regionale ale acestui fond arhaic de tradiții de primăvară. Legat de trezirea naturii, de „nunta” păsărilor și de debutul ciclurilor afective și comunitare, Dragobetele nu este o sărbătoare separată, ci o variantă locală a aceluiași imaginar al reînnoirii, din care s-au născut și practicile mărțișorului.
În formele sale vechi, mărțișorul era alcătuit dintr-un șnur răsucit, inițial alb și negru, apoi alb și roșu, purtat la mână sau la gât, cu rol apotropaic — de protecție împotriva răului și a bolilor. Ulterior, de acest șnur s-a atașat o monedă din aur sau argint, asociată simbolic cu soarele, lumina și prosperitatea. Astfel, mărțișorul a devenit un semn al reînnoirii ciclice a vieții, al fertilității și al bunăstării familiale.
De-a lungul timpului, forma și semnificația mărțișorului au cunoscut transformări importante, reflectând schimbările sociale, culturale și estetice ale comunităților care l-au produs și utilizat. De la obiect ritual cu funcție protectoare, mărțișorul s-a transformat treptat într-un mic obiect decorativ, purtător de mesaje afective, simbolice și identitare, capabil să integreze teme și imagini ale lumii contemporane fără a-și pierde sensurile esențiale.
Expoziția prezintă o selecție reprezentativă din Colecția Ingerborg Marta Bogdan, cea mai amplă colecție de Mărțișoare din România, aflată în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Constituită de-a lungul a peste șase decenii, colecția cuprinde câteva mii de piese, multe dintre ele unicat, organizate tematic chiar de către colecționară.
Mărțișoarele sunt prezentate într-un sistem expozițional atent conceput, piesele fiind cusute pe cartoane și montate în rame de lemn, într-o formulă vizuală care permite o lectură clară, coerentă și neobositoare a diversității tipologice și simbolice.
Expoziția poate fi vizitate la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei în perioada 20 februarie – 15 martie 2026, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
